What would you do if you weren’t afraid? (Ce ai face dacă nu ți-ar fi frică?)

Una dintre cele mai cunoscute boli psihice, si vindecabilă intr-o proporție importantă, tulburarea de panică reprezintă una dintre tulburările cu prezentare foarte frecventa la urgente sau motiv de solicitare frecventa a ambulantei. Din experiența proprie, majoritatea medicilor de urgenta detestă aceasta tulburare, pentru ca e motiv de solicitare “inutilă” a serviciilor de urgenta care ar putea rămâne disponibile pentru problemele organice „cu adevărat grave”. Totuși, la nivel subiectiv, frica poate provoca suferință mai importanta decât durerea, iar cine a trecut măcar o data printr-un atac de panica poate sa confirme acest lucru.

Panica apare cam in 2% din populație, cu predominanta la femei (1 bărbat la 2 femei). Apare mai frecvent la tineri in jurul vârstei de 30 de ani dar poate sa apară oricând. Rudele de gradul 1 ale pacienților cu tulburare de panica au un risc de 4 pana la 7 ori mai mare de a face la rândul lor boala, probabil printr-un mecanism de imitație a unui mod de a face fata problemelor. Panica are o evoluție cronica, este tratabila, iar principalul sau efect este asupra calității vieții sociale si profesionale, pentru ca generează comportamente de evitare a unui nou atac de panica pe lângă atacurile propriu-zise, comportamente care parazitează viata cotidiană.

Diagnosticul se pune teoretic pe criterii, dar in practica psihiatrul intuiește destul de repede cu ce boala se confrunta pacientul. In esență, este vorba despre atacuri de panica repetate, neașteptate, dintre care măcar 1 atac a fost urmat de măcar 1 luna de preocupare in legătură cu o posibilă revenire a atacului (adică modificări de comportament). Este obligatorie excluderea altor boli, dintre care mai frecvente sunt bolile somatice (probleme tiroidiene, probleme cardio-vasculare, tulburări de ritm ale inimii, etc.) dar si unele boli psihiatrice cu care panica se poate asocia (depresia, alcoolismul, folosirea drogurilor, fobia sociala, agorafobia si celelalte tulburări anxioase, tulburarea obsesionala, tulburările de adaptare si tulburarea post-traumatica de stres, schizofrenia, tulburările de personalitate, etc.). In practica, psihiatrul va recomanda (in caz ca pacientul nu a fost deja investigat înainte de a ajunge la el) efectuarea de analize pentru funcția glandei tiroide si măcar o electrocardiograma pentru evaluarea inimii, sau va trimite pacientul direct la consult endocrinologic si cardiologic.

Ce este atacul de panica?

Este o perioada distincta de frica sau disconfort intens, care apare in mod brusc (anxietate paroxistica), atinge maximul in decurs de 10 minute sau mai putin, durează tipic 5-20 de minute (rareori 1 ora), după care pacienții rămân obosiți si agitați câteva ore, înfricoșați de posibilitatea ca atacul de panica sa se repete. Exista o serie de 13 simptome din care, in mod tehnic, trebuie sa fie prezente măcar 4 simptome (daca sunt mai puține se spune ca e un atac cu simptome limitate). In practica, prezenta triadei frica de moarte – frica de pierderea a controlului – frica de a nu înnebuni e suficienta pentru a bănui un atac de panica, aceasta fiind caracteristica esențială si provenind din mecanismul psihodinamic ce sta la baza atacului. Cele 13 simptome sunt:

• Palpitații (bătăi puternice, rapide sau neregulate de inima)
• Tremurături ale întregului corp
• Transpirații
• Senzația de lipsa de aer sau de sufocare
• Senzația de înnăbușire
• Durerea sau disconfortul toracic (dureri in piept)
• Durerea sau disconfortul abdominal (dureri de burta, greata)
• Senzația de amețeală, instabilitate pe picioare, „cap ușor”, senzația de leșin
• Derealizare sau depersonalizare (senzația de ireal, „realitatea ca un vis”, „detașare de sine”)
• Teama de a nu-si pierde controlul, de a nu înnebuni
• Teama de moarte
• Parestezii (amorțeli, înțepături)
• Valuri de frig sau căldură (bufeuri)

La baza atacului de panica sta frica de moarte. Frica determina hiperventilatie (respirații rapide) care determina modificări la nivelul creierului (se alcalinizează si scade nivelul de dioxid de carbon) ceea ce determina o scădere a fluxului de sânge la creier, ceea ce determina apariția amețelilor, confuziei, derealizarii, etc.

Tratamentul de prima linie este cel psihoterapeutic, si trebuie început cât mai repede. El este si tratamentul ce se adresează cauzei tulburării. Tratamentul medicamentos este de linia a 2-a, si se administrează pentru a oferi timp suficient efectuării psihoterapiei si pentru a creste calitatea vieții pacientului. Medicamentele folosite sunt antidepresivele la doza mica (frecvent serotoninergicele SSRI si uneori SNRI) si anxioliticele din familia diazepamului (benzodiazepinele). Rareori se pot folosi stabilizatoarele de dispoziție, clonidina, propranololul sau antipsihoticele. Din nefericire pentru multi, preparatele din plante si metodele pseudoștiințifice sunt prea slabe pentru a trata atacurile de panica, efectul lor fiind doar la nivel sugestiv (placebo).

Exista o serie de boli organice si medicamente ce pot induce atacuri de panica (si le menționez mai jos mai mult pentru specialiști) :

• Bolile cardiace (angorul, aritmiile, valvulopatiile, HTA, majoritatea bolilor cardio-vasculare)
• Bolile endocrine (probleme cu tiroida (hipertiroidismul), cu paratiroidele, cu hipofiza, cu suprarenalele (boala Cushing), feocromocitomul)
• Bolile metabolice (diselectrolitemii – hipercalcemie, hiperpotasemie, hipoglicemie, hiponatremie -, hipoxie, hiperventilatie, porfirie, deficienta de vitamina B12 si pelagra, uremia)
• Bolile neurologice (akatisia, epilepsia – mai ales epilepsia temporala, cancere de creier, traumatisme de creier, migrena, encefalita, scleroza multipla, boala cerebro-vasculara, boala Wilson, boala Huntington, sifilis cerebral, hemoragie subarahnoidiana)
• Bolile respiratorii (astm, BPOC, bronșite, embolia pulmonara, toate cauzele de insuficienta respiratorie)
• Bolile hematologice (anemia)
• Parazitozele (paraziții)
• Ulcerul gastro-duodenal, sindrom posthepatitic
• Sindromul premenstrual
• Neoplazii sistemice, sindroamele carcinoide, boli febrile si infecții cronice
• Mononucleoza infecțioasă
• Bolile inflamatorii (lupusul, artrita reumatoida, poliarterita nodoasa, arterita temporala)
• Medicamente (anticolinergice, simpatomimetice (Efedrina), antihipertensive (Rezerpina), digitalice, tuberculostatice, levodopa (pentru boala Parkinson), neurolepticele (cand fac akatisie), bronhodilatatoarele (salbutamol, teofilina), hormonii tiroidieni (Eutyrox), antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), antibiotice (penicilina, sulfonamide), antidepresivele SSRI (la începutul tratamentului), cofeina, hipnotice, diverse toxice (mercur, arsenic, fosfor, bisulfura de carbon, benzen), intoleranta la aspirina, etc.).
• Droguri (amfetamine, cocaina, halucinogene)
• Sevrajul (la alcool, benzodiazepine).

—
https://cezardanilevici.substack.com/p/infopsy-tulburarea-de-panica