The only bearable pain is the pain of others. (Singura durere suportabilă este durerea altora.)

Psihiatria este singura specialitate medicală care diagnostichează pacienții pe 5 axe diferite. Restul specialităților diagnostichează doar pe o singura axă, respectiv enumeră diagnosticele pe care le găsesc si eventual le separa in boli cronice si boli acute. Gândirea in 5 dimensiuni permite o profunda înțelegere a pacientului, practicând atât secțiuni transversale cât si longitudinale prin viata pacientului, luând in considerare atât bolile organice (de corp) cat si bolile psihice (de suflet), evaluând atât vulnerabilitatile ce țin de pacient cat si factorii de mediu, si estimând in final gradul de funcționalitate a pacientului in relație cu mediul sau.

Care sunt axele?

Axa 1 cuprinde bolile psihice actuale pentru care pacientul se prezintă la psihiatru. Aici intra toate bolile psihice, cu excepția celor de pe axa 2. Sunt deseori tulburările care justifica internarea, care determina consultul psihiatric. In condiții de examen si de memorie excelenta, aceste diagnostice sunt puse de psihiatri folosind 2 seturi de criterii: criteriile cuprinse in Clasificarea Internațională a Maladiilor (CIM sau ICD) si criteriile cuprinse in manualul american de Diagnostic si Statistica a Maladiilor (DSM). In condiții normale, se argumentează mai simplu, folosind oricare dintre cele 2 clasificări – ICD sau DSM. In Romania se folosește predominant ICD pentru ca e international si codificarea cu cifre a bolilor se face tot după ICD; DSM este însă mult mai elegant si clasifica mai pragmatic bolile.

Axa 2 cuprinde aspectele referitoare la tulburările de personalitate si la retardul mintal. Aceste aspecte sunt mult mai generale si constituie fondul pe care evoluează tulburările de pe axa 1. Diagnosticul este si aici făcut după criterii ICD sau DSM.

Axa 3 cuprinde toate bolile somatice sau organice, adică bolile diagnosticate de celelalte specialități medicale (toate bolile nepsihiatrice). Printre acestea, din experiența mea proprie, sunt frecvent trecute cu vederea obezitatea sau hipertensiunea. Diagnosticul somatic se face exclusiv pe baza ICD.

Axa 4 cuprinde problemele psihosociale si de mediu, adică factorii de risc ce ar fi putut sa precipite decompensarea psihica. Psihiatrul nu vede bolnavul izolat de mediul sau, scos din context, ci este conștient si de stresorii ce vin din exterior. Majoritatea problemelor de pe axa 4 sunt cuprinse in ICD la litera Z.

Axa 5 evaluează in ansamblu capacitatea unei persoane de a face fata problemelor vieții normale. In practica, este vorba de o scala – Scala de evaluare globala a funcționării (Scala GAF) – si se cuantifica de la 0 la 100 de puncte cât de funcțional este individul examinat.

Un exemplu? Episod depresiv mediu (axa 1) pe fond de tulburare de personalitate instabil-emoțională tip borderline (axa 2), asociat cu ulcer gastric (axa 3), in context de divorț (axa 4) si cu o funcționalitate la nivelul unui GAF de 70-61 (axa 5).

Dacă axele 1, 2 și 3 sunt ușor de identificat, iar axa 5 se evaluează pe baza unui tabel, psihiatrii la începutul carierei au dificultăți in a identifica problemele axei 4, motiv pentru care menționez mai jos câteva exemple, fiecare cu codul sau ICD. Cititorul nefamiliarizat cu psihiatria va avea surpriza ca probleme considerate anterior banale sau “făcând parte din viata” sunt de fapt probleme ce au un cod diagnostic, iar starea de bunăstare fizica si psihica presupune absenta lor. Am considerat ca un demers educativ in direcția sensibilizării populației generale fata de problemele de mai jos este necesar (in direcția in care, daca exista in viata cuiva probleme dintre cele menționate in continuare, este bine sa fie măcar recunoscute ca fiind probleme).

• Z55
  • Analfabetism sau nivel educativ scăzut (frecvent la cei subculturali, vezi „aurolacii” din canale, vezi minoritatea țigănească)
  • Școlarizare imposibila sau inaccesibila (unii dintre cei care au grija de turmele de oi sau cirezile de vaci, cei foarte izolați geografic)
  • Eșec la examene (da, se codifica pe axa 4, pentru ca e o problema considerata a fi serioasa)
  • Rezultate școlare necorespunzătoare (si aici sunt pacienți din plin…)
• Z56
  • Șomajul (am simțit personal pe pielea mea de mai multe ori cat de dificila din punct de vedere psihologic este aceasta situație)
  • Schimbarea postului sau a serviciului (lucrând atât in Romania cat si in Franta, pot confirma ca e greu)
  • Amenințarea cu pierderea serviciului (problema larg întâlnită, practic „sport național” in Romania (dar si afara), in care angajații sunt terorizați de șefi, abuzați in multiple feluri, fiind supuși unei presiuni psihologice enorme)
  • Stres legat de munca (munca prea multa, dezorganizare la locul de munca, tot felul de prostii… fiecare angajat sau antreprenor poate enunța mai multe situații aici)
  • Dezacord cu patronul (superiorul) si/sau colegii (fără comentarii)
  • Adaptarea grea la munca (vinovat fiind fie Sistemul, fie locul de munca, fie pacientul care are abilități sub cele cerute de postul pe care il ocupă).
• Z57 si Z58
  • Expunerea la factori de risc profesionali: zgomot, vibrații, radiații, pulberi, toxice (in industrie dar si cei ce fumează in spatiile comune si ii intoxica pe nefumători), temperaturi extreme (brutari, bucătari), poluanți atmosferici (cei care lucrează pe șantiere).
• Z59
  • Absenta locuinței (vagabonzii de pe străzi, boschetarii)
  • Locuință neadecvată: prea multi oameni in spațiu prea mic, lipsa utilităților decente (WC in curte sau probleme tehnice), lipsa de încălzire (cei care s-au debransat pentru ca nu pot plăti încălzirea)
  • Dezacord cu vecinii, locatarii, proprietarul (problema extinsa ce nu are nevoie de comentarii; in caz ca părinții locuiesc cu copiii pentru ca aceștia nu au bani pentru a avea casa lor proprie, dezacordul apare frecvent, mai ales când copiii au 30 de ani sau mai mult…)
  • Persoana locuind in instituții (pensionarii din azile, pacienții psihiatrici din spitalul de cronici – toți aceștia sunt considerați ca fiind supuși stresului)
  • Alimentația defectuoasa (adică mâncatul pe fuga, de la fast-food, sau mâncatul de mâncare ieftina, toxica, etc.)
  • Sărăcia extrema (Romania e o tara cu populație polarizata, in care bogății enorme coexista cu sărăcia lucie)
  • Venituri slabe (fără comentarii, aceasta e o cauza esențială pentru multe probleme)
  • Acoperire sociala sau ajutoare sociale insuficiente (o mare problema sociala in Romania).
• Z60
  • Dificultăți de acomodare la tranzițiile modului de viata (aici se include pensionarea si plecarea de acasă a copiilor atunci când le vine vremea sa plece – „sindromul cuibului gol”)
  • Situația parentala atipică (orice situație in care copiii nu cresc cu ambii părinti lângă ei – părinți plecați la munca in străinătate, părinți unici (fie pentru ca celalalt părinte a decedat, fie pentru ca s-au separat sau divorțat), copii crescuți de bunici, unchi, matuse, alte rude)
  • Singurătatea (fără comentarii; cauza esențială si din ce in ce mai frecventa in societatea tehnologizata de astăzi)
  • Dificultăți legate de lipsa de cultura (de exemplu emigrarea in alta tara, schimbarea locuinței in alt oraș sau regiune a tarii sau a lumii)
  • Excluderea si respingerea sociala (pe motive legate de persoana respectiva – aspect fizic (diform), boala (HIV-SIDA) sau comportament anormal (de exemplu schizofrenie)
  • Tinta unei discriminări sau persecuții (pe motive de rasa, religie, etnie – adică pe motive generale, nu legate de persoana ci de grupul din care face parte)
• Z61
  • Lipsa relațiilor afective in copilărie (pierderea unui părinte, ruda, amic sau animal de companie, legata de deces, plecare definitiva sau respingere)
  • Abandonul familiei
  • Modificarea negativa a relațiilor din familie (adica certuri in familie)
  • Copilărie nefericita
  • Abuz sexual in copilărie (realizat de membri ai familiei sau străini)
  • Experiență personala terifianta
• Z62
  • Hiperprotectie din partea părinților
  • Educație in cadrul unei instituții (la orfelinat, la casa de copii)
  • Neglijenta afectiva
  • Presiuni necorespunzătoare din partea părinților asupra copilului
• Z63
  • Dificultăți in raporturile cu părinții si socrii (Soacraaaaa!)
  • Ajutor neadecvat familial (părinți care isi bat joc de copii, nu ii sprijină, inclusiv financiar)
  • Absenta sau decesul unui membru al familiei (atunci când „golul” doare)
  • Separarea si divorțul (da, e factor de risc si un stres pentru toată lumea)
  • Membru al familiei necesitând îngrijire la domiciliu (situație frecventa – bătrâni demenți, bolnavi, la pat, in agonie; tot aici e inclusa insa si situația in care propriul copil e bolnav sau pe moarte, si e o experiență de o durere sufleteasca atroce)
• Z64
  • Sarcina nedorita (cand prietena – sau amanta – rămâne însărcinată)
  • Dificultăți legate de multiparitate (familii cu mult prea multi copii, care nu mai fac fata)
• Z65
  • Condamnare
  • Închisoare si încarcerare
  • Eliberarea din închisoare (un soc emoțional si social in sine, contactul cu o lume care s-a schimbat in timp ce persoana a stat închisă)
  • Victima de tortura sau acte teroriste (factor de risc la moda astăzi)
  • Expunere la o catastrofa sau război (frecvent in cazul refugiaților sau migrantilor)
• Z73
  • Surmenaj (adică burn-out-ul)
  • Lipsa de relaxare si timp liber
  • Stresul si conflictele
• Z74
  • Mobilitate restrânsă sau imobilizare la pat sau pe scaun cu rotile.

Dupa cum se vede din lista de mai sus (care nu este exhaustiva), viata nu este asa de simpla precum ne-am putea imagina, iar cei care nu au trecut prin situațiile descrise mai sus au dificultăți in a înțelege cu adevarat ce înseamnă aceste suferințe. Tine de gradul de civilizație ca aceste probleme sociale sa dispară sau sa fie reduse; conștientizarea acestor probleme este doar primul pas…

—
https://cezardanilevici.substack.com/p/infopsy-diagnosticul-psihiatric